Cum ne schimbă limba maternă structura creierului?

Lingviștii susțin de mult timp că limba schimbă modul în care gândim, iar noi dovezi arată că aceasta stabilește chiar și legăturile pentru regiunile care gândesc.

Vorbitorii nativi de germană și arabă au creiere distinct diferite, cu o conectivitate sporită în zonele necesare pentru a gestiona natura specifică a limbilor lor respective. O nouă lucrare nu numai că explică de ce oamenilor le poate fi deosebit de dificil să învețe o limbă cu structuri foarte diferite de limba lor maternă, dar sporește și credibilitatea afirmațiilor controversate despre cât de influente pot fi limbile străine.

• Dovezile găurilor negre primordiale s-ar putea ascunde chiar și în obiectele obișnuite de pe Pământ
• Medicii sunt uimiți de tratamentul care face creierii morți să prezinte semne de viață

Ipoteza Sapir-Whorf susține că structura limbii ne modelează viziunea noastră asupra lumii și modul în care gândim. Cinicii susțin că lingviștii ar spune asta, deoarece îi face mai importanți, dar ideea este controversată chiar și în rândul specialiștilor.

Nu este greu să ne dăm seama că limbi izbitor de diferite, cum ar fi germana și araba, taxează creierul în moduri contrastante.

O echipă de la Institutul Max Plank pentru Științe Cognitive și Științe ale Creierului Uman raportează în NeuroImage faptul ca efectele învățării uneia dintre ele de la naștere sunt vizibile în modul în care este structurat creierul.

Limba stabilește chiar și legăturile pentru regiunile din creier care gândesc

Autorii au folosit tomografia prin rezonanță magnetică pentru a studia conectivitatea cerebrală a 47 de vorbitori nativi de germană cu vârste cuprinse între 19 și 34 de ani și a aceluiași număr de persoane care au învățat araba ca primă limbă. Participanții aveau un nivel de educație ridicat, dar toți vorbeau doar o singură limbă. Pentru a reduce factorii de confuzie, toți participanții erau dreptaci.

„Vorbitorii nativi de limbă arabă au prezentat o conectivitate mai puternică între emisfera stângă și cea dreaptă decât vorbitorii nativi de limbă germană”, a declarat autorul principal, dr. Alfred Anwander, într-un comunicat. Pe de altă parte, vorbitorii de limbă germană au rețele lingvistice mai conectate la emisfera stângă.

Autorii atribuie aceste observații cerințelor pe care combinația de rădăcini și modele de cuvinte nepronunțabile în mod independent din limba arabă și sintaxa complexă din limba germană le impun regiunilor cerebrale relevante. Ca și alte limbi semitice, araba se citește de la dreapta la stânga, ceea ce activează emisfera dreaptă a creierului în mod egal cu cea stângă. Limbile indo-europene, precum germana, care merg de la stânga la dreapta, sunt mult mai concentrate pe emisfera stângă, scrie IFL Science.

Astfel, conectivitatea mai puternică a vorbitorilor de germană apare în rețeaua lingvistică intrahemisferică frontală-parietală/temporală. Pe lângă conexiunile mai mari între emisfere, vorbitorii de limbă arabă au beneficiat de o cablare suplimentară în rețeaua lexico-semantică temporo-parietală.

Diferite zone ale creierului sunt activate puternic în funcție de limbă

„Conectivitatea creierului este modulată de învățare și de mediu în timpul copilăriei, ceea ce influențează procesarea și raționamentul cognitiv în creierul adult”, a adăugat Anwander.

Studii anterioare au arătat că diferite zone ale creierului sunt activate cel mai puternic în funcție de limba procesată. În consecință, nu este surprinzător că există o moștenire pe termen lung, la fel cum practicarea unui sport de la o vârstă fragedă dezvoltă mușchii necesari. Cu toate acestea, efectul nu a mai fost demonstrat până acum pe un eșantion de această dimensiune.

Aceste conexiuni suplimentare ar trebui să faciliteze învățarea de către vorbitorii unei anumite limbi a altor limbi care, deși nu sunt neapărat similare, utilizează intensiv aceleași regiuni ale creierului. De asemenea, ele pot ajuta la învățarea altor abilități care se bazează în mod similar pe zonele dezvoltate prin expunerea timpurie la limba în cauză.

Echipa este interesată să afle în ce măsură învățarea unei limbi străine mai târziu în viață poate reproduce influența pe care o are asupra creierului învățarea de la o vârstă fragedă. Unele cercetări anterioare indică faptul că limbile învățate la vârsta adultă, și posibil chiar și a doua limbă învățată în copilărie, sunt procesate în părți diferite ale creierului față de sistemul limbii materne.

Studiul este publicat în NeuroImage.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Interfețele creier-computer ne-ar putea schimba irevocabil, spun experții

Universitatea daneză care găzduiește cea mai mare colecție de creieri umani din lume

Creierul caracatițelor funcționează după modele nemaivăzute până acum

De ce dor migrenele dacă creierul nu are receptori de durere?